Cum schimbările unei inițiative americane ar putea aduce mai mulți bani în conturile lui Elon Musk

Încă o decizie controversată a administrației Trump ridică semne de întrebare cu privire la cine sunt adevărații beneficiari ai programelor guvernamentale. Recent, Departamentul Comerțului al SUA a anunțat o revizuire majoră a programului BEAD (Broadband Equity, Access, and Deployment), în valoare de 42,5 miliarde de dolari. Aceste modificări ar putea favoriza Starlink, compania de internet prin satelit a lui Elon Musk.

Ce este programul BEAD și de ce este important?

Lansat în 2021 sub administrația Biden, programul BEAD a avut ca scop sprijinirea extinderii rețelelor de fibră optică, crearea mai multor puncte de acces Wi-Fi și asigurarea internetului gratuit pentru anumite categorii de persoane. Principalul său obiectiv era reducerea decalajului digital și crearea unei infrastructuri solide de internet de mare viteză.

Totuși, noul mandat adoptat de administrația Trump elimină preferința pentru fibra optică, optând în schimb pentru o abordare „neutră din punct de vedere tehnologic”. Howard Lutnick, noul Secretar al Comerțului, consideră că această schimbare va ajuta statele americane să furnizeze internet la costuri mai mici.

Starlink – marele câștigător?

Eliminarea priorității pentru fibră optică lasă loc unor soluții alternative, cum ar fi internetul prin satelit oferit de Starlink. Acest lucru reprezintă un avantaj major pentru Musk, care, după ce administrația Biden i-a respins cererea de 900 de milioane de dolari în subvenții în 2023, primește acum o a doua șansă pentru a accesa finanțare guvernamentală.

Dacă ne uităm la parcursul lui Elon Musk, vedem un pattern clar. Indiferent de administrația aflată la putere, Starlink reușește să își asigure un loc pe lista marilor beneficiari ai fondurilor publice. Într-un climat politic tot mai autoritar, Musk pare să joace un rol central în restructurarea unor programe cheie.

Ce înseamnă acest lucru pentru România?

La prima vedere, aceste decizii par să afecteze doar piața americană. Totuși, ele pot avea implicații și pentru România, mai ales în contextul evoluției infrastructurii digitale și a prezenței Starlink în țara noastră.

– Internet prin satelit vs. Fibra optică: În România, avem deja o infrastructură solidă de fibră optică oferită de companii precum Digi sau Orange. Cu toate acestea, în zonele rurale unde conectivitatea este redusă, soluții precum Starlink ar putea deveni mai atractive.
– Prețul și accesibilitatea: Actualmente, un abonament Starlink în România costă aproximativ 300 de lei pe lună, un preț mult mai ridicat decât cel al unui abonament de fibră optică. Dacă modelul adoptat în SUA se va implementa și în alte țări, am putea vedea o reducere a costurilor, dar și o creștere a influenței Starlink pe piața globală.
– Implicarea guvernamentală: Spre deosebire de SUA, unde guvernul alocă sume gigantice pentru dezvoltarea infrastructurii digitale, în România acest domeniu nu este o prioritate majoră. Ar fi interesant să vedem dacă UE sau guvernul român vor începe să sprijine mai mult astfel de inițiative.

Concluzii

Decizia administrației Trump de a redirecționa fondurile BEAD către o abordare „neutră” din punct de vedere tehnologic ridică întrebări serioase despre transparența acestui proces. În timp ce Starlink ar putea oferi o alternativă viabilă pentru zonele rurale, eliminarea priorității pentru fibră optică ar putea avea efecte negative pe termen lung, mai ales în orașe.

Pentru România, rămâne de văzut cât de competitiv va deveni Starlink și dacă acest model de finanțare va fi adoptat și pe plan european. Până atunci, utilizatorii din România trebuie să analizeze foarte bine raportul calitate-preț al unei astfel de investiții.

Voi ce părere aveți? Ați fi dispuși să încercați Starlink sau preferați serviciile clasice de internet prin fibră optică? Răspundeți în comentarii! 🚀