SoundCloud și controversele AI: Drepturile artiștilor, transparența și noile reguli ale jocului digital

Industria muzicală a intrat de ani buni într-o eră dominată de tehnologie și inteligență artificială. Platforma SoundCloud, extrem de populară printre artiști independenți și creatori de conținut din România, se află acum în centrul unei polemici după ce a actualizat, în liniște, termenii și condițiile de utilizare privind modul în care poate folosi conținutul încărcat de utilizatori în scopuri legate de AI.

Totul a pornit de la descoperirea făcută de un specialist în etica tehnologiei: în februarie 2024, SoundCloud a introdus o clauză care precizează că orice conținut încărcat pe platformă poate fi folosit pentru “a informa, antrena, dezvolta sau servi ca input pentru tehnologii sau servicii de inteligență artificială”. Practic, cine folosește platforma, își dă automat acordul ca piesele, remixurile sau podcasturile sale să fie potențial utilizate în acest scop.

Reacția comunității de artiști și utilizatori nu a întârziat să apară, platforma fiind acuzată că a făcut această modificare “pe șest”, fără notificarea clară a celor implicați direct. Răspunsul oficial SoundCloud a venit rapid, compania afirmând că nu a folosit niciodată conținutul artiștilor pentru antrenarea AI și că respectă principiul “artist-first”. Mai mult, reprezentanții platformei au clarificat că, de fapt, clauza adăugată se referă doar la modul în care sistemele interne ale platformei (de exemplu, cele pentru recomandări de muzică, creare de playlisturi sau detectare a fraudei) pot utiliza AI pentru a îmbunătăți experiența utilizatorului.

Pentru a liniști spiritele, SoundCloud a introdus și un tag “no AI”, pe care fiecare artist îl poate folosi explicit dacă nu dorește ca piesele sale să fie folosite nici măcar intern în scopuri ce implică AI. Mai mult, reprezentanții au subliniat că orice viitoare instrumente AI dezvoltate de SoundCloud vor avea rolul de a proteja drepturile artiștilor, de a crește vizibilitatea și șansele de promovare și nu de a exploata conținutul fără acord.

Totuși, merită să privim atent contextul: în ultimele luni, SoundCloud a lansat șase noi instrumente AI pentru creare de muzică, pe lângă alte trei introduse la începutul anului. Instrumentele acestea, care integrează AI, pot genera remixuri, piese noi, beat-uri sau chiar voci, oferind artiștilor instrumente moderne, la un cost accesibil – de exemplu, pachetele avansate pornesc de la aproximativ 120 Lei pe lună pentru acces nelimitat.

Pentru piața din România, aceste schimbări vin atât cu oportunități, cât și cu riscuri. Pe de o parte, AI democratizează creația muzicală, permițând oricui, inclusiv artiștilor români la început de drum, să acceseze tehnologii care până recent păreau rezervate doar caselor mari de producție. Pe de altă parte, ambiguitatea privind drepturile de autor și controlul asupra propriului conținut poate pune în pericol autonomia creatorilor, în special în contextul în care multe platforme își ajustează politicile peste noapte.

În concluzie, controversele recente din jurul SoundCloud sunt reprezentative pentru întreaga industrie tech: presiunea pe transparență, necesitatea protecției drepturilor artiștilor și adaptarea la tehnologiile emergente trebuie să meargă mână în mână. Este esențial ca artiștii, fie că vorbim de cei consacrați sau de tinere talente din România, să fie bine informați și să își aleagă cu atenție platformele pe care își distribuie munca. În era AI, controlul asupra creației devine la fel de important ca inspirația însăși.