Google Glass: Lecțiile unui eșec și viitorul ochelarilor inteligenți – ce șanse are tehnologia XR în România?

Atunci când Google a lansat ochelarii Google Glass în 2013, întreaga lume tech era plină de entuziasm. Promiteau să schimbe modul în care interacționăm cu tehnologia, făcând informațiile digitale accesibile „la o privire distanță”. Cu toate astea, experimentul Google Glass s-a transformat într-un eșec notoriu pe piața de larg consum, chiar dacă a supraviețuit timp de aproape un deceniu în zona comercială, fiind folosit în industrie. Recent, Sergey Brin – cofondatorul Google – a recunoscut deschis greșelile făcute și a trasat lecții importante pentru viitorul acestei direcții tehnologice.

Ce nu a mers cu Google Glass?
Brin a fost foarte sincer: nu avea experiența necesară legată de lanțul de aprovizionare pentru electronice de larg consum și nu știa cât de dificil este să construiești un astfel de produs la un preț rezonabil, controlând totodată producția și distribuția. Primul model, cu un preț recomandat de 1.500 de dolari – care ar însemna peste 9.000 de lei în prezent – era departe de a fi accesibil românului obișnuit, chiar și pentru entuziaștii gadgeturilor.

Dar dincolo de preț, Google Glass a generat mari controverse legate de intimitate, iar designul său „ciudat” a stârnit ironii, utilizatorii fiind adesea considerați excentrici sau chiar ridicoli în public. În plus, în acea perioadă tehnologia era vizibil limitată: autonomie mică, hardware vizibil, integrare slabă a aplicațiilor utile, lipsă majoră de content adaptat.

Lecțiile trecerii timpului
Astăzi, Brin observă schimbarea mediului: între timp am asistat la pași importanți în zona realității augmentate (AR) și a realității extinse (XR), iar dezvoltarea AI aduce funcții mult mai inteligente pentru dispozitive purtabile, fără să ne bombardeze constant cu notificări și informații inutile. Brin este optimist și continuă să creadă în această formă de hardware, spunând că noile produse, precum cele anunțate recent de colaboratorii Google (Samsung și Xreal), seamănă tot mai mult cu ochelarii de zi cu zi.

Parteneriate și noi direcții
Un aspect interesant e recunoașterea faptului că, de data aceasta, Google nu mai merge pe cont propriu, ci lucrează cu parteneri consacrați. Noul headset dezvoltat împreună cu Samsung (Project Moohan) sau ochelarii Xreal (Project Aura) parte din ecosistemul Android XR promite să fie mai aproape de cerințele actuale ale pieței: device-uri mai discrete, mai inteligente, cu design familiar.

Ce șanse are XR-ul pe piața din România?
În România, tehnologiile precum VR, AR sau XR sunt încă privite ca opțiuni premium, rareori adoptate în masă. Motivele sunt multiple: de la prețuri prohibitive (un Oculus Rift sau HTC Vive a pornit tot pe la 9.000-10.000 de lei la lansare, iar Apple Vision Pro a sărit de 21.600 lei), până la lipsa aplicațiilor locale relevante și reticență din partea publicului față de purtabilele „intruziunii” în viața personală.

Totuși, mediul de afaceri și zona educațională dau semne promițătoare: tot mai multe companii românești și universități folosesc AR și VR pentru training, simulări sau prezentări. Generațiile tinere, obișnuite cu tehnologia, vor grăbi adoptarea acestor gadgeturi pe măsură ce prețurile scad, iar utilitatea crește.

Concluzii
Eșecul Google Glass nu trebuie privit ca un capăt de drum, ci ca o lecție. Dacă vrem ca ochelarii inteligenți să devină ceva uzual în România, e nevoie de prețuri accesibile, design prietenos, respectarea intimității și, mai ales, de aplicații practice pentru viața de zi cu zi. Cu marii giganți ai tehnologiei pe poziții și parteneriate noi, dar și cu tehnologia AI care face totul mai simplu, cred că viitorul acestei piețe e mult mai promițător acum decât acum 10 ani. Rămâne de văzut dacă românii se vor lăsa convinși să poarte „viitorul pe nas”, dar premisele încep încet să se contureze.