Schimbări majore pentru viitorul mașinilor pe benzină: Ce putem învăța din votul Senatului SUA împotriva interzicerii acestora în California

Piețele internaționale de automobile sunt în continuă transformare, iar deciziile politice de peste Ocean ne pot influența în mod indirect și pe noi, românii. Recent, Senatul Statelor Unite ale Americii a votat – la limită, 51 la 44 – pentru anularea unei excepții oferite Californiei, care permitea acestui stat să implementeze reguli stricte privind vânzarea mașinilor cu combustie internă, urmând ca, până în 2035, 80% dintre mașinile noi vândute să fie fără emisii.

Miza: Mașini curate sau libertate de alegere?

La prima vedere, subiectul pare unul strict american, însă implicațiile sunt globale. California este recunoscută ca un laborator de inovație în materie de politici de mediu, iar atunci când acest stat ia o decizie, industria auto mondială privește cu mare atenție. Decizia Senatului de la Washington, de a revoca această excepție, nu reprezintă doar o lovitură pentru politicile “verzi”, ci și un semnal de alarmă pentru companiile producătoare de automobile care vor trebui să se adapteze la un context legislativ mult mai impredictibil.

Dincolo de disputele dintre partide, trebuie menționat că acest vot a fost considerat de unii experți drept “dubios” sau cel puțin discutabil din punct de vedere juridic, pentru că, din perspectivă legală, excepția nu ar fi trebuit să fie supusă revizuirii Congresului. Cu toate acestea, măsura merge mai departe spre aprobare și reprezintă o victorie importantă pentru lobby-ul auto, care a susținut că obiectivele stabilite de California erau greu de realizat, în special pentru cei ce nu pot investi masiv în tehnologii electrice.

Argumente pro și contra: cine are de câștigat?

În timp ce producătorii importanți de mașini, precum General Motors, Toyota sau Volkswagen, sărbătoresc această decizie ca fiind realistă – susținând că impunerea acelui prag de autoturisme electrice ar fi necesitat sume imense investite în cumpărarea de “credite” verzi de la companii precum Tesla – activiștii de mediu trag un semnal de alarmă. Ei subliniază importanța reducerii poluării generate de mașinile pe benzină pentru sănătatea publică și pentru respectarea acordurilor climatice internaționale.

Steven Higashide, un cunoscut expert american în transporturi curate, a subliniat că decizia Senatului amenință nu doar sănătatea, ci și dreptul statelor americane (și implicit al altor autorități locale din lume) de a-și proteja cetățenii prin politici adaptate la problemele lor specifice de mediu. De cealaltă parte, John Bozzella, reprezentant al industriei auto, susține că o astfel de presiune legislativă nu ar fi făcut decât să încetinească tranziția reală către electrificare, forțând companiile să investească mai puțin în dezvoltarea propriei game electrice.

Ce înseamnă asta pentru noi, în România?

Având în vedere deschiderea crescândă a pieței românești către vehicule electrice și hibride, cât și presiunea Uniunii Europene pe reducerea emisiilor, ceea ce se întâmplă în SUA poate dicta tendințe la nivel global și implicit poate influența și piața auto din România. Este clar că toți marii producători globali își regândesc strategiile în funcție de reglementările din piețele mari, precum SUA, China sau Uniunea Europeană.

Mai mult, românii pot învăța din exemplul american cât de importantă este stabilitatea legislativă și pavarea unui drum clar pentru investițiile pe termen lung. De exemplu, o Dacia Spring costă în prezent în jur de 106.800 lei, iar o Tesla Model 3 pornește de la aproximativ 184.800 lei, după conversia și ajustarea menționată. Sunt sume considerabile, iar orice schimbare bruscă a regulilor poate afecta atât prețurile pe piață, cât și nivelul de încredere al cumpărătorilor.

Concluzii: între sustenabilitate și realism economic

România are nevoie de politici publice orientate către viitor, dar trebuie să țină cont și de particularitățile locale pentru ca tranziția către mobilitate “verde” să fie una firească, nu impusă. Experiența americană ne arată cât de dificil este echilibrul între sănătatea publică, economia și libertatea de a alege, dar și ce riscuri apar atunci când deciziile se iau fără un consens larg sau fără expertiză juridică solidă.

Este clar că viitorul aparține mașinilor curate, dar pentru a ajunge acolo, atât statul cât și industria auto trebuie să colaboreze eficient și să se adapteze rapid la contextul global, fără a pierde din vedere specificul național. În cele din urmă, noi, consumatorii, vom decide dacă merită sau nu să facem pasul spre electrificare – iar deciziile politice corecte nu ar trebui să ne pună piedici, ci să ne ofere alternative reale și sustenabile.